Descriere

Plantă erbacee anuală, cu tulpina păroasă de obicei cățărătoare, lungă de 2 m.

Frunze peţiolate, aproape rotunde, cordate, slab ascuţit lobate, denticulate, pe ambele feţe pubescente.
Florile feminine și masculine se găsesc pe aceeași plantă dar tulpini diferite și se deschid seara.
Fruct lung până la 1 m, de diferite forme, cu miezul la început verzui, mai târziu alburiu sau gălbui.
Seminţe numeroase, albe. Această specie are mai multe forme (varietăți).

Forma gourda are fructul cu două umflături ovoidale şi un gît scurt, cilindric; forma clavata are fructul alungit, ca o măciucă; iar forma turbinata are fructul în formă de pară uneori de forma unei trompete, cu un gât cilindric, lung până la 1 m.

Origine și răspândire

În flora spontană este răspândită în Africa tropicală și India de est. La noi crește ca plantă cultivată.

Ce culegem

Fructul (tigva); frunzele; semințele.

Uz alimentar

Fructul verde necopt este gătit ca legumă. Poate fi fiert, făcut la aburi prăjit, fript sau adăugat în mâncăruri. Ca gust și textură variază față de dovleci și dovlecei (plante cu origini americane, mult mai folosiți astăzi), dar sunt încă mult utilizați în gastronomia extrem orientală și indiană.

Alte utilizări

Pulpa din jurul semințelor este emtică și purgativă. Coaja are efect diuretic. Sucul său poate ameliora aciditatea, indigestia și ulcerul. Semințele sunt vermifuge.
Tigvele uscate (tâlvuri) sunt tari și pot fi folosite în multe scopuri, ca recipiente de toate felurile sau instrumente muzicale. În funcție de varietatea tigvelor se pot obține forme diferite ale fructului.

Bibliografie

***