Negrilică, cernușcă, chimen–negru, chimion–negru, negroaică, negrură.
Plantă erbacee anuală din fam. Ranunculaceae cu tulpina păroasă ce ajunge până la 90 cm înălțime.
Frunzele de 3 ori divizate, cu segmente lineare.
Florile terminale sunt albe sau albe–albăstrii uneori cu tentă verzuie.
Fructul este o capsulă mare, umflată, compusă din 3–7 cămăruțe (folicule) unite, fiecare conținând numeroase semințe negre.
Originară din sudul Europei, nordul Africii și sud–vestul Asiei, este cultivată în numeroase țări din lume. La noi se cultivă prin grădini, devenind uneori subspontană.
Semințele.
Semințele se pot consuma crude sau gătite. În gastronomia orientală, din regiunea mediteraneană până în subcontinentul indian, sunt folosite drept condiment în aluaturi, pe prăjituri și produse de patiserie, în mâncăruri de tip curry sau la murături. Semințele imature au un gust amărui, care devine plăcut aromatic când sunt coapte complet.
Semințele au și proprietăți medicinale, fiind benefice pentru sistemul digestiv. Ameliorează durerile de stomac, balonarea și alte tulburări. Infuzia de semințe era folosită și pentru tratamentul durerilor menstruale, lactație insuficientă și afecțiuni bronhitice. Rășnite mărunt, semințele au fost folosite pentru îndepărtarea păduchilor din păr.
***