Limba-boului
Anchusa officinalis L.
Nume populare
Iarbă-de-bou-sălbatică, limba-boului, miruță, roșii.
Etimologie
Formele iarbă-de-bou-sălbatică și limba-boului ar putea veni de la perii țepoși care acoperă planta. Formele mieruță, miruță înseamă plantă meliferă, care dă miere. Forma roșii vine de la pigmetul roșiatic obținut din rădăcină.
Denumirea botanică a speciei, officinalis, provine din latinul officina (atelier, laborator) și a fost atribuită unui număr larg de specii cu valoare alimentară sau medicinală.
Descriere
Plantă erbacee perenă din fam. Boraginaceae, rar bianuală. Tulpină simplă sau foarte ramificată, cu ramuri alungite. Întreaga plantă este aspru păroasă. Frunzele sunt acoperite pe ambele fețe cu peri foarte mici, deşi, alipiţi sau cu peri mai rari şi verzi; îngust lanceolate sau liniare, cele inferioare îngustate în peţiol, cele superioare sesile. Inflorescenţă scurtă, compactă, lungă de 3—10 cm. Caliciul cu dinții ascuțiți, tubul corolei drept. Corolă la început purpurie, apoi albastru-azurie.
Origine și răspândire
Nativă din Europa și Asia temperată. Crește prin fânețe, locuri virane și pietroase, pe marginea semănăturilor și a drumurilor.
Răspândire: http://www.plantsoftheworldonline.org/taxon/urn:lsid:ipni.org:names:113312-1#distribution-map
Ce culegem
Frunzele și florile.
Uz alimentar
Frunzele tinere și lăstarii se pot găti asemeni spanacului. Florile se pot adăuga la mâncare sau folosi ca garniselă la salate. Din rădăcini se poate obține o vopsea de culoare roșie cu care se colorau în alte vremi uleiul sau untura pentru o nuanță mai frumoasă.
În literatură
”Învățătură de a face mai multe sălățuri după vremi.
Sălată de lăptuci, pe deasupra cu oţet, cu untudelemn şi flori de boranză au de limba-boului.
Sălată iar de lăptuci, tăiate în părţi, puse în strachină înprejur, şi în mijloc iarbă-grasă şi alte erburi bune, şi pre marginele lăptucilor, flori de boranză au de limba-boului, pe deasupra cu oţet, untudelemn, sare şi zahar.” (Manuscrisul Brâncovenesc)
Alte utilizări
Pigmentul roșu obținut din rădăcini poate fi folosit ca vopsea pentru fibre textile sau lemn.
Bibliografie
Ciocârlan V., Berca M., Chirilă C., Coste I., Popescu G, Flora segetală a României, 2004, București, Ed. Ceres
Săvulescu, T. (ed.), Flora R.P.Romania-R.S.Romania, vol. I-XIII, 1952-1976, Bucureşti, Ed. Academiei Române
Popescu V. & Atanasiu N., Legumicultură, Vol. 2, 2000, București, Ed. Ceres
Zach. C. Panțu, Plantele Cunoscute de Poporul Român, 1906, București, Ed. Minerva
Ioana Constantinescu, O lume într-o carte de bucate, 1997, București, Ed. Fundaţiei Culturale Române
Lorraine Harrison, RHS Latin for Gardeners, 2012, Quid Publishing
Surse foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/Anchusa_officinalis